This is the Trace Id: c1bcbfcecce2b045048ac35a5a03427e
Salt la conținutul principal
Microsoft Security
O persoană așezată pe o canapea utilizând un laptop.

Ce este un atac cibernetic?

Un atac cibernetic este o încercare de a pătrunde forțat, de a perturba sau de a deteriora sistemele informatice, rețelele sau dispozitivele digitale, adesea în scopuri malițioase, cum ar fi furtul de date sau frauda financiară.
Apărați-vă împotriva atacurilor cibernetice

O privire completă asupra atacurilor cibernetice.

Aflați despre diferitele tipuri de atacuri cibernetice, cum să preveniți atacurile cibernetice în tehnologia modernă și cum să răspundeți în cazul unui atac cibernetic.

Concluzii principale

  • Atacurile cibernetice sunt încercări de a pătrunde forțat, de a deteriora sau de a perturba sistemele informatice.
  • Phishingul și ransomware-ul sunt două atacuri comune.
  • Un plan de răspuns la incidente este esențial pentru recuperarea după un atac cibernetic.

Ce este un atac cibernetic?

Un atac cibernetic este o încercare deliberată a unei persoane sau a unui grup de a pătrunde forțat, de a deteriora sau de a perturba sistemele informatice, rețelele sau dispozitivele digitale, adesea în scopuri malițioase, cum ar fi furtul de date, spionajul, frauda financiară sau sabotajul sistemului.

Atacurile cibernetice au evoluat semnificativ de-a lungul anilor. În anii 1980 și 1990, au apărut primii viruși și viermi, care vizau în principal computerele și rețelele individuale. În anii 2000, au apărut atacuri mai sofisticate cu malware, phishing și atacuri distribuite de tip refuz-serviciu (DDoS) la scară largă, vizând firmele și guvernele. În anii 2010, atacurile de tipul amenințări persistente avansate (APTs), ransomware și atacurile împotriva statelor-națiune au devenit răspândite. Astăzi, atacatorii folosesc inteligența artificială și o infrastructură bazată pe cloud pentru a-și amplifica volumul atacurilor, a lansa campanii sofisticate de inginerie socială, cum ar fi escrocheriile deepfake, și a adapta momelile de phishing și malware pentru ținte individuale, crescându-și ratele de succes.

Pentru că viețile noastre de zi cu zi depind atât de mult de sistemele digitale, atacurile cibernetice prezintă riscuri semnificative pentru persoane, firme și guverne. Ascensiunea informaticii în cloud, a Internet of Things (IoT) și a inteligenței artificiale a extins suprafața potențială de atac - sau seria tuturor locațiilor și punctelor de acces posibile pentru a accesa o rețea sau un sistem - făcând securitatea cibernetică crucială pentru protejarea datelor confidențiale, a activelor financiare și chiar a securității naționale. Pe măsură ce amenințările cibernetice continuă să evolueze, strategiile de apărare proactive, investigarea amenințărilor și conștientizarea securității cibernetice sunt mai critice ca niciodată.

Atacurile cibernetice au potențialul de a deteriora grav reputația indivizilor și a organizațiilor, ducând la o pierdere a încrederii și credibilității. Când datele confidențiale sunt compromise, cum ar fi informațiile clienților, înregistrările financiare sau strategiile de afaceri proprietare, părțile interesate ar putea pierde încrederea în capacitatea unei organizații de a-și proteja activele. Încălcările grave, cum ar fi cele care afectează corporații mari și instituții guvernamentale, ajung adesea în atenția opiniei publice, cu consecințe juridice și pierderi financiare. Pentru indivizi, furtul de identitate sau conturile de social media compromise pot afecta reputațiile personale și profesionale.

Înțelegerea atacurilor cibernetice și a naturii lor în evoluție este crucială pentru întărirea măsurilor de cibersecuritate și pentru a permite afacerilor și indivizilor să implementeze apărarea proactivă, să atenueze riscurile și să mențină încrederea.

Tipuri diferite de atacuri cibernetice

Infractorii cibernetici folosesc o varietate de metode de atac pentru a exploata vulnerabilitățile sistemului, a fura informații confidențiale și a perturba operațiunile.

Există două tipuri principale de atacuri:

Atacuri bazate pe mărfuri. În acest tip de atac, infractorii cibernetici folosesc un script automatizat și un instrument pentru a lansa un atac asupra unui grup larg de persoane. Un exemplu ar putea fi un email de phishing trimis unui număr mare de adrese de email. Aceste atacuri nu vizează în general o organizație specifică, iar atacatorii nu le urmăresc dacă eșuează.

Atacuri operate de oameni sau cu ajutorul tastaturii. Aceste tipuri de atacuri par să fie similare cu un atac bazat pe mărfuri, în sensul că pot începe cu un email de phishing sau furt de acreditive. Cu toate acestea, în acest caz, o persoană reală operează din culise pentru a crea o încercare de acces inițial și monitorizare mai bine țintită a activității cu ajutorul tastaturii.

Atacatorii vizează de obicei o anumită firmă, organizație sau grup guvernamental. Ei folosesc multiple metode pentru a încerca să pătrundă în sistemele unei organizații sau pentru a provoca daune după ce au obținut accesul, inclusiv:

Atacuri prin forță brută. Aceste atacuri implică ghicirea sistematică a parolelor sau a cheilor de criptare pentru a pătrunde în conturi și rețele. După ce obține accesul la un sistem, un atacator ar putea continua prin instalarea de malware sau ransomware.

Atacuri DDoS. Prin suprasolicitarea serverelor sau a rețelelor cu trafic excesiv, atacatorii cibernetici provoacă întreruperi ale serviciului și indisponibilizează serviciile.

Malware. Malware-ul este un software malițios care este adesea folosit pentru a obține un punct de sprijin în rețea prin dezactivarea controalelor de securitate, oferind acces de la distanță sau instalând sarcini utile de ransomware.

Ransomware. Atacatorii cibernetici desfășoară un tip de malware care criptează fișierele și, practic, le ține ostatici. Atacatorul cere apoi o plată pentru decriptare.

Atacuri de tip botnet. Acest tip de atac implică utilizarea rețelelor de computere compromise pentru a desfășura atacuri la scară largă, inclusiv distribuția de spam și atacuri DDoS.

Scripturi între site-uri (XSS). Pentru a compromite sesiunile și datele utilizatorilor, atacatorii injectează scripturi malițioase în site-uri web.

Injectare SQL. Exploatând vulnerabilitățile bazelor de date prin inserarea de interogări SQL malițioase, atacurile de injecție SQL oferă atacatorilor acces la informații sensibile sau corup bazele de date ale victimelor.

Atacuri de tip interceptor (MitM). Denumite și atacuri de interceptare, aceste atacuri implică interceptarea comunicațiilor între două persoane sau între o persoană și un server. Atacurile MiTM sunt adesea desfășurate pe rețele wireless publice nesecurizate.

Cum să preveniți atacurile cibernetice în domeniile digitale complexe de astăzi

Amenințările de securitate cibernetică evoluează constant, ceea ce face crucial ca afacerile să implementeze măsuri de securitate proactive. Iată principalele strategii pentru a preveni atacurile cibernetice.

Implementați o autentificare puternică pentru a proteja identitățile. Stabilirea puterii autentificării permite administratorilor de sistem să specifice ce combinații de metode de autentificare pot fi utilizate pentru a accesa o resursă. De exemplu, pentru a accesa o resursă sensibilă, administratorii ar putea solicita ca doar metodele de autentificare rezistente la phishing să fie utilizate. Pentru a accesa o resursă mai puțin confidențială, administratorii ar putea permite combinații de autentificare multifactor mai puțin sigure, cum ar fi o parolă plus un mesaj text.

Utilizați chei de acces. Cheile de acces ajută la prevenirea atacurilor cibernetice prin înlocuirea parolelor tradiționale cu autentificarea criptografică, făcându-le rezistente la phishing, furt de acreditive și atacuri prin forță brută. Deoarece cheile de acces sunt legate de dispozitivul unui utilizator și necesită autentificare biometrică sau un PIN, ele elimină riscurile asociate cu reutilizarea parolelor și acreditivele slabe.

Actualizați sistemele și software-ul în mod regulat. Infractorii cibernetici exploatează vulnerabilitățile din software-ul învechit, așa că este important să actualizați sistemele de operare și aplicațiile în mod regulat. Acolo unde este posibil, activați actualizările automate. Aplicați în mod regulat corecții de securitate pentru aplicații precum Adobe, Java și browsere web.

Implementați gestionarea expunerii continue la amenințări. Managementul expunerii la amenințări sau managementul expunerii securității vă oferă o viziune unificată asupra poziției de securitate a organizației în întreaga gamă de active și sarcini de lucru. Aceasta ajută la gestionarea proactivă a suprafețelor de atac, protejarea activelor critice și explorarea și atenuarea riscurilor de expunere.

Efectuați audituri periodice de securitate și evaluări ale vulnerabilităților. Efectuați teste de penetrare pentru a identifica slăbiciunile înainte ca hackerii să o facă. Monitorizați jurnalele de rețea și de sistem și utilizați un sistem de management al evenimentelor și informațiilor de securitate (SIEM) pentru a detecta anomaliile.

Revizuiți controalele de acces și permisiunile. Limitați accesul la date sensibile și sisteme critice doar pentru personal autorizat. Implementați controlul accesului pe bază de roluri (RBAC).

Furnizați instruire regulată privind securitatea cibernetică. Educați angajații despre atacurile de phishing, ingineria socială și practicile de navigare în siguranță. Învățați-i cum să identifice e-mailuri, linkuri și atașări suspecte și cum să reacționeze dacă primesc astfel de elemente. Rulați teste simulate de phishing pentru a verifica gradul de conștientizare al angajaților.

Implementați instrumentele de detectare și răspuns. Instrumentele de detectare și răspuns extinse (XDR) unifică detectarea amenințărilor, investigarea și răspunsul în sarcinile de lucru din cloud, puncte finaleși rețele, care acceptă atenuarea mai rapidă și mai coordonată a amenințărilor. Prin agregarea și analizarea semnalelor de securitate din multiple surse, XDR oferă o vizibilitate profundă în medii cloud și ajută la reducerea timpului de rezidență pentru amenințările avansate.

Utilizați inteligența artificială pentru securitate cibernetică. Alegerea instrumentelor cu inteligență artificială pentru securitatea cibernetică este esențială, deoarece inteligența artificială detectează și răspunde la amenințări în timp real, ajutând la prevenirea atacurilor cibernetice înainte de a provoca daune. Inteligența artificială îmbunătățește, de asemenea, securitatea prin analiza rapidă a unor cantități mari de date, identificând modele pe care analiștii umani le-ar putea rata.

Implementați un serviciu de detectare și răspuns gestionat (MDR). Un MDR este un serviciu de securitate cibernetică care ajută la protejarea proactivă a organizațiilor împotriva amenințărilor cibernetice utilizând detectarea avansată și răspunsul rapid la incidente. Serviciile MDR includ o combinație de tehnologie și expertiză umană, pentru a efectua căutarea activă a amenințărilor cibernetice, monitorizare și răspuns.

Utilizați o soluție de investigare a amenințărilor. O soluție de investigare a amenințărilor cibernetice - în mod ideal cu instrumente care utilizează inteligența artificială, învățarea programată și capacități avansate, cum ar fi orchestrarea securității, automatizarea și răspunsul (SOAR) - automatizează multe funcții de securitate pentru a vă ajuta să preîntâmpinați atacurile, mai degrabă decât să reacționați la ele. Investigarea amenințărilor ajută, de asemenea, specialiștii în securitate să automatizeze acțiunile de remediere atunci când este descoperit un atac, cum ar fi blocarea fișierelor rău intenționate și a adreselor IP.

Cum să atenuați efectele unui atac cibernetic

Dacă un atac cibernetic este detectat, acțiunea rapidă este crucială pentru a atenua daunele, a limita scurgerea de date și a recupera operațiunile. După un atac, urmați acești pași cheie:

Limitați daunele. Eliminați computerele, serverele, segmentele de rețea compromise din rețea pentru a preveni o răspândire ulterioară. Deconectați cablurile Ethernet, dezactivați rețelele wireless sau utilizați reguli de firewall pentru a limita atacul. Dezactivați conturile și acreditivele compromise și resetați parolele pentru conturile afectate. Revocați tokenurile de acces și cheile API, dacă este necesar. Utilizați reguli de firewall pentru a bloca conexiunile de la IP-uri cunoscute ca fiind atacatori și închideți orice sesiuni de acces la distanță neautorizate.

Contactați furnizorul dvs. de servicii gestionate. Multe firme oferă asistență în cazul unei breșe de securitate. Dacă aveți un furnizor de servicii gestionate pentru a asista echipa internă, contactați-i cât mai curând posibil.

Identificați tipul de atac. Căutați comportamente neașteptate ale sistemului, acces neautorizat sau cereri de răscumpărare. Determinați dacă este malware, ransomware, phishing, DDoS sau scurgere de date.

Determinați dacă datele au fost compromise. Verificați jurnalele dacă au avut loc încercări de acces neautorizate. Verificați dacă s-au furat informații confidențiale despre clienți, informații financiare sau proprietare. Dacă este necesar să restaurați datele, utilizați copii de rezervă curate, neafectate pentru a efectua restaurarea. Verificați dacă copiile de rezervă conțin malware înainte de a le reimplementa.

Evaluați integritatea sistemului. Identificați care sisteme sau aplicații au fost afectate. Căutați modificări de fișiere, înregistrări șterse sau permisiuni modificate. Identificați procesele rău intenționate și opriți-le pentru a preveni alte daune. Eliminați malware-ul și accesul neautorizat. Utilizați instrumente antivirus și antimalware actualizate pentru a scana și curăța dispozitivele infectate. Resetați configurațiile sistemului și eliminați conturile neautorizate.

Notificați echipele și autoritățile interne. Raportați incidentul echipei IT, echipei de securitate, executivilor și echipelor legale. Dacă datele cu caracter personal au fost compromise, notificați autoritățile de reglementare - cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), Legea privind portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de sănătate (HIPAA), organe de conformitate PCI-DSS - conform prevederilor legale.

Păstrați dovada pentru analiza medico-legală. Nu ștergeți jurnalele sau reporniți sistemele imediat. Faceți instantanee ale sistemului și fișiere de jurnal pentru investigații ulterioare.

Corectați vulnerabilitățile și consolidați securitatea. Aplicați cele mai recente corecții de securitate și actualizări de software. Verificați regulile de firewall, setările de securitate a e-mailului și controalele de acces.

Efectuați o verificare post-incident. Identificați cauzele fundamentale și documentați lecțiile învățate. Determinați ce măsuri de securitate au eșuat și cum să le îmbunătățiți.

De ce aveți nevoie de un plan robust de răspuns la incidente

Un plan de răspuns la incidente este esențial pentru minimizarea timpului de nefuncționare și a pierderilor financiare prin reducerea întreruperilor operaționale și prevenirea pierderilor de venituri. De asemenea, susține conformitatea cu reglementările, deoarece multe industrii necesită un plan documentat de răspuns la incidente pentru a îndeplini standarde precum GDPR, HIPAA, NIST și PCI-DSS. Un plan de răspuns bine executat protejează, de asemenea, reputația dvs. și ajută la menținerea încrederii clienților prin susținerea unei limitări rapide a amenințărilor și prevenirea scurgerilor de date și a daunelor aduse mărcii. Îmbunătățește pregătirea și timpul de răspuns, permițând echipelor să reacționeze rapid și eficient atunci când apare o breșă. În plus, verificarea și îmbunătățirea continuă a planului de răspuns la incidente întărește postura de securitate a unei organizații, ajutând la prevenirea atacurilor viitoare.

Tendințe noi și emergente în atacurile cibernetice

Atacurile cibernetice au consecințe de amploare care se extind dincolo de afacerile individuale, având un impact semnificativ asupra economiei mondiale. Atacurile la scară largă asupra instituțiilor financiare, a lanțurilor de aprovizionare și a infrastructurii critice pot duce la pierderi de miliarde de dolari, perturbând industriile și încetinind creșterea economică. De exemplu, atacurile cu ransomware asupra sistemelor de sănătate sau fabricilor conduc la opriri operaționale, întârzieri în servicii și costuri crescute. Întreprinderile mici, adesea mai puțin echipate pentru a face față amenințărilor cibernetice, pot suferi daune financiare ireparabile, ducând la pierderi de locuri de muncă și la o încredere redusă în piață. Creșterea costurilor cu măsurile de securitate cibernetică obligă firmele și guvernele să aloce mai multe resurse pentru apărare în loc de inovație și creștere, afectând în cele din urmă productivitatea economică.

Dincolo de daunele financiare, atacurile cibernetice au implicații sociale grave, erodând încrederea publicului în sistemele și instituțiile digitale. Când le sunt furate datele personale, persoanele se confruntă cu furt de identitate, fraude financiare și încălcări ale intimității, ceea ce duce la stres psihologic și la o pierdere a încrederii în serviciile online. Atacurile asupra serviciilor esențiale, cum ar fi rețelele electrice sau spitalele, pot perturba viața de zi cu zi, amenința siguranța publică și chiar costa vieți. Mai mult, războiul cibernetic între statele-națiune și campaniile de dezinformare pot destabiliza guverne, influența alegeri și semăna discordie între populații. Pe măsură ce dependența digitală crește, amenințările cibernetice reprezintă un risc tot mai mare pentru stabilitatea globală, făcând măsurile robuste de securitate cibernetică esențiale pentru protejarea atât a prosperității economice, cât și a bunăstării sociale.

Printre câteva atacuri cibernetice notabile se numără:

Atac cu ransomware WannaCry. În 2017, un atac masiv cu ransomware, care a exploatat o vulnerabilitate în Microsoft Windows, s-a răspândit rapid în peste 150 de țări, afectând spitale, afaceri și agenții guvernamentale. Victime notabile au fost Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit, FedEx, Renault și Telefónica. Atacul cibernetic a cauzat daune de 4 miliarde USD la nivel global.

Scurgere de date Equifax. În 2017, atacatorii cibernetici au exploatat o vulnerabilitate software necorectată, expunând informații confidențiale a 147 de milioane de persoane. Datele furate au inclus numere de asigurare socială, detalii despre carduri de credit și identificatori personali. Equifax a plătit o compensație de 700 de milioane USD pentru daune și servicii de monitorizare a creditului. Acest atac a dus la adoptarea unor legi mai stricte privind protecția datelor și la o atenție sporită asupra agențiilor de raportare a creditului.

Atac în lanțul de aprovizionare SolarWinds. În 2020, atacatorii cibernetici - vizând agențiile guvernamentale din Statele Unite și companiile din Fortune 500 - au compromis software-ul Orion de la SolarWinds, introducând un backdoor folosit pentru a spiona rețelele. Victimele au inclus Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite, Microsoft și Intel.

Atacul cu ransomware al Colonial Pipeline. În 2021, firma Colonial Pipeline a fost atacată, determinând închiderea tuturor operațiunilor firmei. Pentru a restaura sistemul computerizat utilizat pentru gestionarea conductelor de petrol din sud-estul Statelor Unite ale Americii, Colonial Pipeline a plătit atacatorilor cibernetici o răscumpărare de 75 de bitcoini (echivalent cu 4,4 milioane USD la momentul respectiv). Acest atac cibernetic a fost cel mai mare din istoria Statelor Unite care a vizat infrastructura petrolieră și a evidențiat vulnerabilitățile din sectoarele energetic și de transport, determinând măsuri mai stricte de securitate cibernetică.

Criptomonedă. În martie și aprilie 2022, trei protocoale diferite de împrumut au fost atacate cibernetic. Pe durata unei singure săptămâni, atacatorii cibernetici au furat criptomonede în valoare de 15,6 milioane USD de la Inverse Finance, 625 de milioane USD de la Ronin Network, dedicată jocurilor, și 3,6 milioane USD de la Ola Finance.

În ultimii ani, atacurile cibernetice au devenit mai frecvente, mai sofisticate și mai dăunătoare din punct de vedere financiar, răscumpărarea devenind una dintre cele mai importante amenințări. Atacatorii vizează din ce în ce mai mult atât persoane fizice, cât și organizații, criptând datele critice și cerând plăți mari de răscumpărare. Atacurile cu ransomware de înaltă vizibilitate asupra spitalelor, instituțiilor financiare și companiilor de infrastructură au perturbat operațiunile și au cauzat pierderi financiare grave. Infractorii cibernetici au trecut, de asemenea, la tactici de extorcare dublă, nu doar blocând datele, ci și amenințând cu divulgarea de informații confidențiale dacă nu se plătește răscumpărarea. Creșterea ransomware-ului ca serviciu a alimentat și mai mult această tendință, permițând chiar și infractorilor cibernetici fără simț tehnic să lanseze atacuri cu instrumente ransomware pre-construite.

O altă tendință alarmantă este creșterea sofisticării schemelor de phishing și a atacurilor cibernetice sponsorizate de state. Campaniile moderne de phishing folosesc e-mailuri generate de inteligența artificială, tehnologie deepfake și tactici de inginerie socială pentru a păcăli chiar și cele mai atente persoane să divulge informații confidențiale. Aceste atacuri ocolesc adesea măsurile tradiționale de securitate, ducând la furtul de acreditive și la scurgeri de date. Între timp, atacurile cibernetice sponsorizate de state au devenit mai frecvente, vizând infrastructura critică, cum ar fi rețelele electrice, stațiile de tratare a apei și agențiile guvernamentale. Aceste atacuri, adesea atribuite statelor-națiune care caută să perturbe economiile rivale sau să adune informații, subliniază necesitatea unor politici de securitate cibernetică mai puternice, a unor sisteme de detecție a amenințărilor îmbunătățite și a cooperării internaționale pentru a ne apăra împotriva războiului cibernetic.

Soluții eficiente împotriva atacurilor cibernetice

Înțelegerea și protejarea împotriva atacurilor cibernetice este crucială pentru menținerea integrității și securității datelor și sistemelor unei organizații. Prin abordarea proactivă a eventualelor amenințări, organizațiile minimizează riscul breșelor, protejează informațiile sensibile și asigură continuitatea activității.

O modalitate de a te proteja împotriva atacurilor cibernetice este utilizarea unei platforme de securitate unificate. Integrarea mai multor instrumente de securitate - cum ar fi protecția punctelor finale, securitatea identității, securitatea emailului și detecția și răspunsul la amenințări - într-un singur sistem îmbunătățește vizibilitatea. Această abordare centralizată reduce, de asemenea, lacunele de securitate, facilitând detectarea, analiza și atenuarea atacurilor în timp real.

Inteligența artificială este un instrument puternic pentru prevenirea și răspunsul la atacurile cibernetice. Investigarea și automatizarea amenințărilor pe platformă de inteligență artificială detectează și perturbă atacurile cibernetice în timp real, sprijinind răspunsul rapid la incidente. În plus, aceasta îmbunătățește vizibilitatea asupra suprafețelor de atac și expunerea la amenințări cibernetice, permițând organizațiilor să își gestioneze proactiv postura de securitate și să reducă riscul scurgerilor de date.

Soluția SecOps unificată, pe platformă de inteligență artificială Microsoft este un exemplu de platformă de securitate unificată care este concepută pentru a preveni și a se apăra împotriva atacurilor cibernetice prin integrarea tehnologiilor și practicilor avansate de securitate într-o platformă unică și coerentă. Această soluție valorifică inteligența artificială generativă împreună cu toate capacitățile dedetectare și răspuns extinse (XDR) și SIEM pentru a oferi o protecție completă în întreaga gamă de puncte finale, identități, emailuri, instrumente de colaborare, aplicații în cloud și date.
RESURSE

Aflați mai multe despre securitatea cibernetică

  1.
Un bărbat așezat la un birou utilizează un laptop.
Soluție

Securitate de la un capăt la altul

Unificați operațiunile de securitate (SecOps) în cadrul acțiunilor de prevenire, detectare și răspuns cu o platformă pe platformă de inteligență artificială.
Descoperiți platforma
Un bărbat într-o cămașă albastră.
Securitate 101

Ce este ransomware-ul?

Aflați ce este ransomware-ul, cum funcționează și cum să vă protejați afacerea împotriva acestui tip de atac cibernetic.
Citiți mai multe
O femeie așezată pe o canapea utilizând un laptop.
Securitate 101

Ce este malware-ul?

Aflați cum să identificați, să preveniți și să răspundeți atacurilor de tip malware cu instrumente și strategii complexe.
Aflați mai multe
Un bărbat stând pe o bancă cu picioarele încrucișate și ținând un laptop.
Portalul de protecție împotriva amenințărilor

Știri despre securitatea cibernetică și inteligența artificială

Descoperiți cele mai recente tendințe și cele mai bune practici în protecția împotriva amenințărilor cibernetice și inteligența artificială pentru securitatea cibernetică.
Înregistrați-vă acum
Înapoi la secțiunea RESURSE

Întrebări frecvente

  • Atenuarea atacurilor cibernetice se referă la strategiile și măsurile utilizate pentru a preveni, detecta și răspunde la amenințările cibernetice, minimizând impactul acestora asupra sistemelor, rețelelor și datelor. Aceasta include implementarea unor practici de securitate solide, cum ar fi firewall-uri, criptare, autentificare multifactor, actualizări regulate ale software-ului și instruirea angajaților în domeniul securității cibernetice pentru a reduce vulnerabilitățile și a îmbunătăți protecția generală.
  • Remedierea atacurilor cibernetice este procesul de identificare, limitare și eliminare a amenințărilor de securitate pentru a minimiza daunele și a restabili sistemele într-o stare sigură. Aceasta implică pași precum analiza incidentelor, corectarea vulnerabilităților și întărirea apărării pentru a preveni atacurile viitoare.
  • Un atac cibernetic este o încercare intenționată de a exploata sisteme, rețele sau dispozitive, cum ar fi hacking-ul sau implementarea de malware. O amenințare cibernetică se referă la posibilul pericol de apariție a unui atac cibernetic, inclusiv vulnerabilități sau actori rău intenționați capabili să provoace daune. Riscul cibernetic este probabilitatea și impactul potențial al materializării unei amenințări cibernetice, având în vedere factori precum măsurile de securitate și slăbiciunile sistemului.
  • Atacurile cibernetice au loc atunci când actori rău intenționați exploatează vulnerabilitățile din sisteme, rețele sau dispozitive pentru a obține acces neautorizat, a fura date sau a provoca daune. Atacatorii folosesc diverse tehnici, cum ar fi phishing-ul, malware-ul, exploatarea vulnerabilităților software-ului sau lansarea de atacuri prin forță brută pentru a sparge parolele.
  • Tipurile comune de atacuri cibernetice includ phishing-ul, malware-ul, ransomware-ul, atacuri distribuite de tip refuz-serviciu (DDoS) și atacurile de tip interceptor (MitM). Aceste atacuri au ca scop furtul de date sensibile, perturbarea operațiunilor sau obținerea de acces neautorizat la sisteme și rețele.
  • Într-un atac cibernetic, actorii rău intenționați exploatează vulnerabilitățile de securitate pentru a obține acces neautorizat, a fura date, a perturba serviciile sau a deteriora sistemele. Aceasta poate implica desfășurarea de malware, escrocherii prin phishing sau tehnici de hacking pentru a compromite rețelele și a manipula sau distruge informații sensibile.

Urmăriți Microsoft Security